’’Turn the page’’ vs. ’’Click’’

Nu putem sti cu exactitate care va fi drumul pe care il va urma civilizatia umana in viitor. S-a intuit si scris, de catre filozofi ai veacului XX, ca odata cu noile mijloace de comunicare, civilizatia umana va depasi epoca galaxiei Gutenberg, ca informatia va inlocui, prin instantanee, perceptie vizuala, studiul pe manuscris, pe carte tiparita, ca artele vizuale se vor aseza in fata tuturor celorlalte, reusind sa-si comunice mesajul fara un prea mare efort din partea receptorului. Ca lucrurile stau undeva pe aproape, ne dam seama acum, cand printr-un singur click poti declansa un univers de informatii ce te fura si te trimite tot mai adanc, cu precizie matematica, fara a-ti da ragazul de a CUGETA asupra a ceea ce afli. Daca insa vom cumpani la dramaticele rupturi din sufletele miliardelor de oameni care nu-si gasesc sensul existentei decat intorcandu-se la ceea ce erau strabunicii lor, vom descoperi ca panaceul maladiei nu sta in revistele colorate care revarsa bacante pline de nuri alaturi de masini mai scumpe  decat o strada cu case de locuit, ci intre gandurile spuse cu veacuri in urma de unul sau altul dintre marii oameni ai lumii, toti mai uitati astazi. Ei stau cuminti in rafturile bibliotecilor, asteptand momentul in care vor fi luati iarasi in seama, pentru ca, printre intuitiile lor, se numara si aceea ca va veni o vreme cand, pentru o scurta perioada, glasurile lor nu vor mai fi luate in seama. Ca azi e mai lesne sa ajungi la o informatie culturala accesand internetul o stie oricine, doar ca de la informatie pana la intelegere, sau chiar la meditatie asupra unui istoric sau a unui fenomen, e un drum enorm, pe care simpla asociere petrecuta instantaneu in mintea curiosului nu poate duce la aflarea unei certitudini, nu poate duce la intelegerea unui timp din imediata proximitate, care poarta in el elemente asemanatoare.

Romanticul cititor duce dorul foii de hartie pe care sa-si preumble privirea, bucuria universului unei carti oprit in miez de noapte printr-o indoitura a coltului filei, de unde maine, sau altadata, sa poata porni mai departe. Acelasi care dintr-o ciudatenie a fiintei va continua povestea citita in propriul vis, confundandu-se cu personajele indragite sau urate, urmarind finaluri posibile, rezolvari ale destinelor probabile.  Pe acest romantic nu-l poti determina sa se excluda din istorie, doar pentru a face loc pragmaticului care vine din neant, si se intoarce in neant, ca o efemerida, avand permanent doar sentimentul zilei prezente.

Omului de azi ii lipseste ragazul de a se opri in fata cartilor dintr-o biblioteca, de a citi rand cu rand, de a memora ceea ce l-ar putea scoate din singuratate, de afla parerile oamenilor de cultura din parcursul timpului si de aceea crede ca accesul instantaneu la informatia de pe internet ii poate oferi sansa de a fi mai instruit, de a sti mai multe despre viata oamenilor si a lui, despre universul unde e atat de stingher.